Totul se terminase, strazile noastre se separaseră numai dupa patru ani! Trecem prin cea
mai grea perioada din viata mea, atat din punct de vedere sentimental cat si profesional. O
greutate nu vine niciodata singura! Tot pe ceea ce ma bazasem pana acum, siguranta, in
special disparuse intr-o clipa, ma regaseam din nou inerta si fara forte, trebuind sa infrunt
schimbari, nu mici, ce aveau sa vina. Totul complota impotriva mea. Mama era in pragul unei
operatii de un fibrom in spatele capului, era vorba de o operatie riscanta si de foarte mare
risc.

La toate astea se adauga si cererea, absurda pentru mine, de divort , inaintata de sotul
meu. Implicata in munca si probleme, de multe ori nu eram atenta la parerile lui contrare in
ceea ce privea viata noastra de familie. Eram mai mult plecata, munca era prioritara, nu el.
Nu stiu inca daca asta il impinsese sa aiba o relatie cu secretara tatalui meu. El a incercat sa
tina secret aceasta relatie, a negat mereu cat de mult a putut, si cat i-a permis inteligenta si
caracterul cameleonic, dar in final…adevarul iese mereu la suprafata, iar eu aveam dreptate.
Chiar daca alergam dintr-un loc in altul, pentru firma tatalui meu, mai aveam si momente de
liniste, in care incercam sa ma gandesc si la noi.

Situatia mea era foarte dificila, si nu aveam o alta carte in maneca, nu mai aveam nici o carte de jucat pentru a-l putea face sa serazgandeasca. Singura solutie pe care o aveam, era aceea de a ma afunda si mai mult in munca si sa imi creez o alta viata, o noua viata. Unul din aspectele cele mai delicate era
gestionarea banilor, o data cu despartirea de Raul, se schimbase si fluxul de bani, el avand
o functie importanta, desigur si remuneratia era pe masura, acum simtindu-ma saraca si
impotenta.

Nu a fost deloc usor sa ma adaptez la noul stil de viata. Ma aruncasem in neant,
de la coordonator principal pe probleme financiare in firma tatalui meu, acum eram o simpla
angajata, tatal meu nefiind de acord cu divortul iar relatia dintre noi periclitandu-se in scurt
timp, colaborarea cu el devenind imposibila. Starea mea de spirit era exact ca situatia
descrisa, asa ca timp de trei ani am ramas o simpla angajata, munca de birou…ceva asa, un
fel de secretara, back-office il numeau ei, eu l-as fi numit “moarte lenta”, dar nu ma simteam
in stare sa imi iau in carca alte responsabilitati sau sa ma arunc in proiecte de viitor. Si
termenul pentru divort, desigur neconsensual, s-a taraganat pana la sentinta din tribunal, si
asta contribuia la otravirea-mi zilelor. Numai dupa trei ani, aveam un nou partner de viata,
situatia nu era schimbata foarte mult in bine, insa se intrevedeau cateva semnale pozitive.
Avem dubii in ceea ce ma privea, sa continui acea viata intr-o rutina apasatoare, lasand sa
mai treaca ceva timp, sau sa ating subiecte calde si ispititoare, care m-ar fi adus din nou la
niste conflicte cu familia. De exemplu, sa vand actiunile pe care le aveam in firma tatalui
meu. Decizia a fost una de mijloc.

A fost un proces indelungat, rezultatele si beneficiile incepand sa se vada cu timpul. Situatia parca incepea sa fie mai buna , de la luna la luna, iar primele satisfactii se concretizau. Acum nu mai eram o simpla angajata, reusisem sa colaborez cu tatal meu, iar actualul iubit devenise mana dreapta a lui, in firma.

Toate frumoase, pana cand, incepuse sa simta mirosul banilor, sa pretinda mai mult, sa fie tot mai
avar, iar banii sa devina pe primuo loc. Eu si familia mea, deveniseram pentru el o sursa de
venit buna, si cam atat. Cum sa fac, cui sa zic…greseala mea , de ce il implicasem atat de
mult in familia mea?!? Nu prea aveam curaj sa dezbat aceasta tematica cu tatal meu, ar fi
fost un nou soc pentru el, asa ca, incerc sa vorbesc cu Iustin , sa gasesc solutii, confirmari
sau infirmari la gandurile mele. Reactia lui a fost una surprinzator de transparenta si de fair
play, recunoscuse ca isi dorea bani si ca nu prea mai era interesat de mine, descoperise o
alta viata, bani si libertate!

Astea sunt pentru barbati in special, din nou eram pusa in postura
de a-mi linge ranile, de data asta, nu foarte adanci, insa cumva karma ma facea sa imi
platesc pacatele, eu ma credeam fecioara, insa …viata imi arata ca nu prea eram. Imi
acceptam soarta. Nefiind casatoriti, taraboiul a fost mai mic de data aceasta. Am hotarat sa
ascund toate astea familiei, pe Iustin l-am lasat alaturi de tatal meu, toate parand normale,
eu mai apaream din cand in cand, sa nu dau prea multe de banuit. Saturandu-ma de oameni
falsi, de oameni care ar fi taiat in carne vie pentru bani, am cautat variante de a castiga bani,
fara a interactiona prea mult cu oamenii, cel putin netrebuind sa le acord prea multa
incredere.

Am gasit varianta de a fi model videochat, am si acceptat-o imediat, am ales
Vixen ca studio colaborator. Continui intr-un ritm linistit, banii sunt suficienti incat sa duc o
viata linistita, mai mult decat linistita, calatoresc foarte mult, si mai mult, am inceput o
frumoasa poveste de dragoste cu un client, ba chiar ne-am si intalnit , intr-una din vacantele
mele pe Coasta de Azur. Viata inca mai are de oferit multe surprize, in prezent, am acelasi
job, nu intentionez sa renunt. Castig bani fara sa fiu injughiata pe la spate de oameni carora
le-am pus sufletul pe masa.

Gratiela

1,721 vizualizari in total, 4 vizualizari astazi

Comments 0

Leave a Comment