Ramona era doar o copilă în momentul în care a căzut în plasa lui G. N-avea decât 16 ani când un cont pe Facebook și o discuție intimă aveau să o trimită într-un adevărat calvar în care nu și-ar fi imaginat că va trăi. La câteva luni de când și-a făcut profil pe Facebook, Ramona a primit o cerere de prietenie deloc dubioasă la prima vedere. El, un tânăr cu vreo 9 ani mai mare, stabilit de câți ani în Londra, a făcut primul pas și i-a scris un simplu „salut”. După vreo 4 luni, Ramona era nu doar îndrăgostită, ci deja cu bagajele făcute și un bilet de avion doar dus. S-au văzut doar o singură dată în țară, când el făcuse un efort și a venit chipurile în concediu câteva zile.

„De fapt, G. venise să se asigure că părinții nu vor putea face nimic să mă aducă înapoi. Mi-am dat seama de asta de-abia când am început să îmi dau seama de ceea ce mi se întâmpla în Londra, departe de casă. Ai mei știau că plec la G. Așa a și fost. Însă nu și-au închipuit niciodată că fata lor pentru care chiar voiau un viitor fumos, acel boboc de fată, cum o alinta taică-su, avea să fie efectiv racolată prin intermediul internetului și vor trece vreo 3 ani până să apuce să scape. Nu a dat nimic de bănuit. Era foarte tandru, mi-a spus că s-a îndrăgostit, că nu e nicio problema să eu sunt minora. Mi-a zis că pot face studiile acolo, că putem avea un viitor frumos pentru a venit vremea ca si el să se așeze la casa lui. L-am crezut. M-am îndrăgostit foarte repede și chiar simteam că el e alesul. Așa am plecat în Anglia. Nu mi-am pus familia in cap, mai ales ca G. le-a dat asigurări alor mei că avem unde să stăm, că voi întrerupe studiile pna voi invata limba, dar deja s-a interesat unde pot face cursuri acolo ca sa invat limba engleza. Totul a fost doar teatru. Cand am ajuns acolo, efectiv mi s-a furat identitatea si am fost obligata sa ma prostituez. Mi s-au luat actele, cei cativa bani si eram mereu sub amenințarea pumnului. Un coșmar! Ma uit acum în urmă și încă nu îmi dau seama cum de am reușit să scap și câte traume au fost nevoita sa depasesc.”, povesteste Ramona.

            Așa treceau lunile. Era obligata sa aiba cât mai mulți clienți pentru că aveau nevoie de bani. Toata reteaua era foarte bine pusa la punct de câțiva români stabiliți acolo cu un plan foarte bine pus la punct. Totul se întâmpla într-un apartament închiriat, dar cu timpul, Ramona si-a dat seama că celelalte fete erau în cu totul alte locuri.

„Veneam acasa în fiecare an. În fața tuturor eram cuplul perfect. Nici nu mai conta ceea ce gura lumii spunea. Parcă eram făcuți unul pentru celalalt. Totul se schimba cand plecam acasa. Dupa 2 ani, cand am revenit acasa intr-o vara, am avut curjul sa ii spun mamei. Eram deja majora si stiam ca de acum, deciziile sunt pe deplin conștiente. Desi, la cat am îndurat, povestea mea de viață bate orice film. Mi-ar fi fost ușor să îi scriu, dar totul imi era monitorizat: telefon, Facebook, Whatsapp, orice mijloc prin care aș fi putut marturisi cuiva ce mi se întampla. Cand i-am povestit mamei, a incremenit efectiv. A început să plângă și să se acuze cumva ca din cauza ei am patimit atat pentru ca ea m-a incurajat sa îmi urmeze dragostea, chiar daca eram doar o copilă. Și uite așa…de la acel moment, mama a inceput sa faca in asa fel incat sa ma aduca acasa. Și dupa vreo 8 luni de cand i-am povestit, a reusit. A inventat ca e pe patul de spital și ca e in stare critica, asa ca e posibil sa moara si că dorința ei e sa mă mai vadă o dată. Știa că G. nu avea cum să plece pentru că totul era planificat acolo în detaliu. Așa că m-am urcat în avion și am venit singură. Mama m-a asteptat la aeroport. Doamne, n-am să uit niciodată acea clipă! Am mers direct la secția de poliție și am făcut plângere. Am povestit totul! A fost cumplit să rememorez toți cei aproape 3 ani de coșmar, clienții avuți, tot ce mi se cerea să fac…”, completează Ramona.

            Evident că în momentul în care G. a încercat să dea de ea, nu i-a mai răspuns. Era disperat. A mirosit că s-a întâmplat ceva. A început cu amenințările. I-a schimbat parola la Facebook și a început să posteze doar chestii porcoase. A avut noroc de poliție. Eraa cu ochii pe tot ce se întâmplaă. Ba mai mult, cu ajutorul unui ONG din Iași, a început să meargă la psiholog pentru a-i reda viața. Câteva luni a durat, timp în care a stat inclusiv la un adăpost. Îi rezolvaseră acest lucru cei de la ONG. A început să muncească undeva unde tot cei de la ONG au trimis-o. Totuși, ar fi vrut să nu stea la comun, să nu pară o victimă, să înceapă să aibă curaj să meargă mai departe. Așa că a rugat-o pe mama ei să facă un mic împrumut pentru o sumă care i-ar fi ajuns să își găsească o chirie și să se susțină financiar până găsea ceva de muncă. Și-a dat 3 luni practic pentru a face asta, dar în timpul acesta, a rugat-o pe mama ei să se mute cu ea. Între timp, găsise o solutie pe moment, după cum avea ea să se gândească că va fi, videochatul. La cât pătimise, videochatul i se părea jobul ideal, șansa la o viață normală. Știa foarte bine limba engleză, în Anglia auzise des despre videochat, însă niciodată nu s-a interesat ce anume înseamnă. Când l-a întrebat pe G. despre videochat și i-a și spus că mai degrabă ar deveni model de videochat pentru că astfel nu ar fi nevoită să se culce cu toți acei oameni care îi calcă pragul, G. a plesnit-o.

„Așa am ajuns la Vixen Studio. Din nevoie, din neputință, din disperare că trebuie să fac ceva să mă întrețin. Stăteam în chirie, mama era cu mine, nu mi aveam nimic pentru că oricum am venit din Anglia fără haine, fără nimic. La Vixen chiar am gasit oameni faini, care m-au ascultat si care m-au întrebat dacă am nevoie de ceva. Eram nouă în Iași, nu cunosteam orașul, nu aveam prieteni, nimic. La Vxen era familia mea. Mama a știut de la început să lucrez ca model de videochat și m-a încurajat. Voia să fiu eu bine cu mine, iar dacă făceam și bani suficienți cât să nu îmi lipsească nimic, era perfect. Totuși, îmi lipsea liniștea. De aceea, evitam să stau acasă și lucram la studio cât mai mult. Nu mă mptivau banii neapărat, cât mai ales ideea că eram cu oameni la care chiar am început să țin.  La Vixen râdeam mult, cu colegele am început să ies. G. a încercat să dea de mine, nu știu cum de a aflat că sunt în Iași, însă nu m-a vizitat niciodată. Cred că aflase despre plângerea împotriva lui, însă nu îmi păsa. Au trecut aproape 5 ani de când am venit la Vixen Studio. Sunt model de videochat și tot ce am acum e datorită actvității de videochat. Am bani, masina, încerc să văd poate reușesc să îmi iau și un apartament, deși stau cu chirie într-o zona foarte linistita din Iași. Iar de vreo câteva luni am cunoscut și pe cineva și trăiesc o poveste… de-abia acum pot spune că sunt pe deplin vindecată de toate cele trăite în adolescență. Ah, și m-am înscris și la seral, am luat bacalaureautul, probabil mă voi înscrie și la facultate. Am planuri de viitor, iar totul datorită celor de la Vixen Studio. Chiar m-au sfătuit de multe ori!”, încheie Ramona.

Ramona, 24 de ani, județul Iași

1,159 vizualizari in total, 7 vizualizari astazi

Comments 0

Leave a Comment