Primisem un telefon de la prietena mea care imi ceruse o suma destul de importanta de bani. Stiti cum este in viata, fiecare om are propriul prag emotinal-financiar – pentru mine personal in acea vreme, 1000 de euro era o suma destul de mare, nu cred ca avusesem aceasta suma fara sa am nevoie de ei pentru ceva anume. In fine, nu stau sa va explic situatia mea financiara de atunci, ideea e ca atunci cand un prieten te suna si iti cere o suma de bani este clar ca a patit ceva, nu?

– Fata, cred ca sunt insarcinata…. cred.
– Da, da… buna asta, haide, spune care e faza cu banii.
– Pai, asta e faza tu nu auzi, am nevoie de suma asta pentru ca vreau sa merg la o clinica privata sa … sa vad .. daca pot face ceva…
– Pfff… tu chiar vorbesti serios, nu ?
– Cam da ….
– ….
– Nu stiu inca sigur 100%, insa am nevoie de banii astia urgent, cu cat mai repede cu atat mai bine … stii cum e…
– Da… cred … insa, iarta-ma dar nu am banii astia…DE FAPT… o sa vad…
– Ce?..
– Cred ca … nu stiu, haide, te pup si ne auzim mai tarziu ok?
– Pai ?..
– Puuup, vorbim!

Nu tot timpul mi se intampla insa, sunt momente cand am ceva sclipiri, daca pot spune asa. Ma gandisem ca in seara asta ma intalnesc cu Mihaela si as putea sa o rog sa ne imprumute ea ceva bani – macar pot incerca sa fac asta. Imi fac inca o cafea si imi aprind o tigara – sunt putin surprinsa, de fapt cred ca sunt socata?! Wow, ce trece vremea, parca mai ieri roseam cand vedeam un baiat dragut si acum prietena mea este insarcinata, wow.

Cad intr-o stare ce cu greu o pot descrie. Simt usoare regrete – nu pentru ceea ce am facut, NU! Ci pentru faptul ca timpul trece atat de repede si parca nu am facut tot ceea ce as fi putut sa fac – fiecare varsta are nebunia ei si abia acum imi dau seama ca nu cred ca am jucat cel mai bine cartile adolescentei. Nu am facut nimic rau sau gresit sau nebunesc – tocmai asta e problema, ca nu am facut.

Odata cu trecerea timpului, probabil ca toti ne dam seama ca problemele pe care le aveam acum 5-10 ani, de fapt, nu erau probleme – erau mici dificultati si le-am rezolva mult mai usor daca am putea sa ne intoarcem in timp. Intrebarea de OSCAR este: Oare, la fel vom spune si despre problemele din prezent peste vreo 10 ani? Asta este intrebarea ce imi vine acum in minte. Imi mai aprind o tigara si ma uit in zare – DOAMNE, cat de mare este lumea asta si cat de mici suntem noi. Mai beau o gura de cafea si intru la dus – in cateva ore merg sa ma vad cu Mihaela – hmm, in ultima vreme traiesc atat de intens totul.

1,592 vizualizari in total, 8 vizualizari astazi

Comments 0

Leave a Comment