Crescuta de bunici inca de la varsta de 9 ani pentru ca parintii au plecat sa munceasca in strainatate, Livia a fost de mica alintata familiei. Avea lucruri pe care copiii vecinilor nu le aveau, multe timise din Italia, de ai ei. Dar a fost altruista, mai ales ca mai avea inca 3 frati mai mici, toti lasati pe mainile bunicilor de nevoie. Nu i-a fost usor, iar lipsa parintilor s-a simtit in permanenta. I-ar fi preferat pe ei decat sa se bucure de lucruri materiale. Nu isi aminteste ca parintii sa ii fi fost alaturi la vreo serbare sau vreun examen important, insa le-a inteles sacrificiile tarziu, cand a inceput sa isi mai dea seama de anumite lucruri. Reuseau sa le trimita bunicilor cateva sute de euro pe luna, bani prea putini pentru nevoile lor si medicamentele bunicilor. Mama avea grija de o batrana, ca majoritatea romanilor care au plecat prima data in strainatate, iar tatal lucra in constructii. Le-a fost greu si lor, dar au indurat. Ii sunau cat de des puteau, insa dorul era suficient de mare incat sa se intrebe cat vor mai putea sa rabde pana sa isi vada copiii. Anii au trecut, insa in sufletul Biancai a fost mereu ceva, mai ales in anii adolescentei, atunci cand avea cea mai mare nevoie de ei…

„Stiu ca pentru noi s-au sacrificat, insa cu timpul am inceput sa ii vreau alaturi chiar si cu riscul de a ne obisnui cu greul. Nici asa nu o duceam prea bine, chiar daca ai nostri aveau grija sa nu ne lipseasca nimic. Cand zic nimic, ma refer la dulciuri, haine curate, jucarii. Mai mult de o vacanta in tabara oricum nu ne-am fi permis. Am crescut cu dorul de parinti si asa mi-am zis ca atunci cand voi fi mare voi face tot ce pot pentru ca al meu copil, atunci cand il voi avea, sa nu sufere dupa mine. Mi-am propus sa fiu parte din viata lui în orice moment important, sa fiu acolo, iar cand am decis sa devin model de videochat, la un viitor chiar si indepartat m-am gandit.”, povesteste Bianca.

            Amintindu-si sarbatorile fara parinti, rezultatele de la scoala etc, Bianca se gandeste ca momentul in care a luat decizia sa merga la Vixen Studio a fost momentul in care a implinit 18 ani. Din curiozitate, spune ea, dar si incantata de reclamele pe care le vedea. Si-a luat toate informatiile de care avea nevoie, iar dupa ce si-a dat examenul de bacalaureat si a terminat cu inscrierea la facultate, a devenit model de videochat cu acte in regula. A prins loc in camin, era obisnuita sa imparta camera cu fratii, insa sa o imparta cu strainii nu prea o incanta. De atunci a inceput totul.

„Imediat ce am vazut cat de ingramadite ar fi trebuit sa stam, dar mai ales stiind ce anume vreau sa fac, m-am cautat o chirie. Am stat vreo doua luni legate in camin pana am reusit sa fac niste bani pentru o chirie. Apoi am plecat. Si uite asa am inceput sa fac videochat la Vixen Studio. Mi-a placut ca ei mi-au vorbit cel mai sincer. Recunosc, am fost si la alte studiouri pentru a vedea care e cea mai buna oferta pentru mine. A contat mult si vechimea pe piata de videochat pentru ca inseamna siguranta. Si nu m-am inselat. Am acus 3 ani de cand sunt model Vixen si in toti acesti ani am invatat foarte multe. Imi place pentru ca am reusit sa pun bani deoparte pentru ceea ce mi-am propus dela inceput, bani pentru copilul pe care il voi avea candva. E ca o bursa de care nu ma ating, e garantia ca voi putea fi alaturi de el si nu voi pierde niciun moment important. E doar un vis acum, dar daca pot sa imi fac eu viitorul, de ce nu? Intre timp am reusit sa le returnez si parintilor sprijinul din toti acesti ani. Liceul l-am facut la mine in comuna, n-au avut curaj ai mei sa ma lase sa plec la Iasi de la 15 ani cu toate nenorocirile pe care le vad la televizor. Am urmat apoi scoala sanitara, mai am un pic si o termin si, cel mai probabil, voi cauta sa lucrez in spital. Evident, n-am sa renunt la videochat. Am o viata linistita, nu depind de nimeni, incerc sa imi fac un viitor cat mai bun. Am ramas la Vixen Studio pentru ca aici ma simt acasa. S-a creat o conexiune intre toti cei de aici, e greu sa te muti in alta parte cand iti este bine. N-am avut niciodata problema cu platile, au fost mereu corecti. Dupa ce voi termina si scoala sanitara, ma gandesc ca as putea avea o perioada in care sa lucrez full time in videochat. Vom vedea!”.

Bianca, 22 de ani, judetul Iasi