Povestea Adinei, „mama” pentru patru frati dupa ce ambii parinti au plecat in strainatate si si-au refacut vietile

Ii vine greu sa se uite in trecutul ei. N-a fost cu adevarat fericita niciodata, nici macar in copilarie, atunci cand a fost nevoita sa fie pe post de mama pentru fratii mai mici, mama sa fiind plecata in strainatate, la munca. Asa ca in loc sa se joace cu papusile pe la 11-12 ani, Adina facea sarmale, invata cum e cu ciorba, cum e cu curatenia si cum e sa ai grija de alti patru frati mai mici. De suparare, tatal ei luase calea bauturii, asa ca banii si sa insuficienti se duceau pe datoriile „la caiet” cu care se trezea la magazin, la finalul fiecarei luni. De scoala s-a tinut cat a putut, insa a avut noroc ca avut un liceu agricol in comunitate, asa ca n-a fost nevoita sa vina tocmai la Iasi pentru a face un liceu. La 16 ani s-a inscris si la un curs de bucatar, insa n-a gasit mai nimic prin domeniu pentru ca nu avea experienta. Intre timp, mama ii parasise din cauza tatalui si pentru ca isi gasise un italian care n-a vrut sa auda de un „bagaj” de  patru suflete. Asa ca s-a vazut in situatia de a fi un fel de consilier si pentr tatal sau, care nu putea face altceva decat agricultura. Faptul ca sotia l-a parasit, l-a terminat psihic, insa Adina l-a ajutat sa se puna pe picioare si sa il convinga sa plece si el la munca, in agricultura, in Danemarca. Avea aproape 18 ani, insa si acum isi aminteste cu lacrimi in ochi cum n-a putut sa se bucure la petrecerea de ziua ei tocmai pentru ca parintii ei erau cum erau, departe, despartiti, iar ea inconjrata doar de cei patru frati mai mici care o ajutau la treburile casei dupa cum puteau.

„Mi-a atras atentia videochatul in momentul in care a trebuit sa vin la Iasi pentru examenul final ca bucatar. Sumele alea mi se pareau mai ceva ca la emisiunile alea pe care le vedeam la televizor duminica, la care visam si noi, dar stiam ca nu aveam suficient noroc pentru a fi castigatori. Totusi, stiam ca trebuie sa ai 18 ani, sa stii engleza cat de cat, asa ca nicio sansa pentru mine decat peste cel putin un an, mi-am spus. Am tinut minte, m-am documentat mai bine intre timp, m-am interesat daca as putea face naveta, caci nah, nu puteam sa ii las pe fratii mei chiar ai nimanui. Am vorbit cu cei de la Vixen Studio si mi-au dat asigurari ca nu e nicio problema cu transportul, ca daca e nevoie, imi pun ei la dispozitie o masina care sa ma duca si aduca. Si uite asa am tinut legatura cu ei si imediat ce am devenit majora, am facut pasul si am devenit model de videochat. Mi-am facut un program, voiam la inceput sa castig cat mai multi bani ca sa imi pot permite multe pentru fratii mei. In Iasi oricum nu ma stia nimeni, la Vixen am avut din prima zi parte de discretie si confidentialitate, iar seriozitatea s-a vazut de fiecare data cand trebuia sa imi incasez banii, cand nu mi s-a zis niciodata sa fac ceva ce nu mi-a placut sau nu voiam sa fac si cate si mai cate. Sunt aproape doi ani de cand suntn echipa Vixen, iar mie imi e bine. Nu duc o viata de lux pentru ca pana acum m-am concentrat pe achitarea datoriilor, pe sustinerea fratilor mai mici la scoala, pe consolidarea si amenajarea casei in care locuim. Pana cand fratii mai mici nu vor fi minori, n-am de gand sa fac pasul spre Iasi, sa ma mut aici. Am in plan si ideea unui fast-food pentru ca imi amintesc ca mi-e dor de bucatarie si nu necesita asa multi bani la inceput, ca investitie. Asa ca toti banii castigati la Vixen au fost investiti personal si pentru vise. Venind des la Iasi am inceput sa am grija de mine, sa fiu mai atenta la cum arat, ce haine port. Oricum, cu mama nu mai tinem legatura, nu stiu ce ar putea sa imi spuna, iar tata si-a gasit intre timp pe cineva acolo si s-a stabilit in Danemarca definitiv. Urmeaza sa mergem la el, ne mai trimite din cand in cand bani, insa chiar nu e nevoie. Ca model de videochat chiar sunt stalpul familiei si asta imi da un confort psihic extraordinar pentru ca stiu ca de mine depinde cati bani fac si ce directie le dau. Viata grea m-a facut sa fiu cumpatata si asta e un lucru bun, inseamna ca nu arunc banii pe fereastra, chiar daca în luni bune fac mii de euro pe luna.”, completeaza Adina.

Adina, 20 de ani, Podu Iloaiei, judetul Iasi

Adauga comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Phone icon
0735.168.703
WhatsApp icon
0735.168.703